Iran intre revolutia islamica si revolutia democratica (I)

Imaginile dramatice ale protestelor din Iran infruntand fortele de securitate ale regimului iranian au adus admiratia si simpatia celor din Vest. Totodata, aceste proteste se doresc a fi un preambul la schimbarea acestui regim, avand in vedere ca Iran a mai avut parte de o schimbare de regim printr-o revolutie, acum 31 de ani, a carei origini a insemnat tot protestele de strada.

Un scurt rezumat al revolutiei islamice de acum 31 de ani merita amintit. In februarie 1979 monarhia condusa de către şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, aliat fidel al S.U.A., a inceput sa se clatine iar economia tarii incepe sa se prabuseasca fiind lovita de greve si proteste de strada a mai multor categorii sociale. In acelasi timp fortele armate, fortele speciale, politia si serviciile de informatii numai functioneaza in scopul apararii regimrlui de la putere. Demonstratiile de strada, din octombrie 1977, a intelectualilor impotriva abuzurilor comise de SAVAK, politia secreta a Sahului, au inceput sa se intensifice. Lucrurile incepusera sa se amplifice in momentul in care un puternic opozant ala Sahului exilat in Irak de 14 ani a fost tarat intr-un process in ianuarie 1978.

Astazi, intrebarea cheie este: Recentele proteste din Teheran vor afecta in vreun fel puterea actuala a Iranului? Se observa faptul ca protestele s-au cam blocat chiar daca in 27 decembrie, ziua Ashura, ele s-au extins si in alte orase mai mici din tara. Ceea ce insa a ramas neschimbat este comunicarea on-line. Utilizatorii sunt tineri, cu studii universitare si bine educati, avand telefon mobil si acces la platformele sociale YouTube, Facebook si Twitter. Acestia se afla undeva in nordul Teheranul care reprezinta o treime din populatia capitalei de 9 mil de locuitori, majoritatea facand parte din familii mai instarite care au rude in Occident sau America de Nord, isi petrec concediile in aceste parti, vorbesc fluent limba engleza si au abilitati de utilizare a PC-ului.

In toamna lui 1977 tot astfel de tineri au protestat pe strazi impotriva Sahului. De la Revolutia Islamica, intre 1979 si 1999, numarul studentilor a crescut de la 430.000 la 4 milioane. Acest numar reprezinta o mare parte a tinerilor din Iran, explicandu-se in acest fel si participarea lor la protestele de strada. Intrebarea iranienilor este daca si locuitorii din sudul Teheranului vor participa la proteste. In sudul Teheranului se afla Marele Bazar un punct commercial important unde se regaseste in mare parte cultura islamica. Pentru ca profetul Mohamed a fost un negustor, exista o relatie simbiotica intre clasa comerciala si moscheele din zilele noastre. Deci au inceput negustorii din bazare sa se alature protestarilor, asa cum au facut-o in timpul Revolutiei Islamice? Raspunsul este negativ.

Pana acum opozitia a fost condusa doar de cei care au pierdut la alegerile prezidentiale, Hussein Mousavi si Mahdi Karroubi, care nu au carisma pe care a avut-o ayatolahul Khomeini. In plus nu exista o solicitare, asa cum a fost in 1978-1979, care a reunit alaturi de miscarea lui Khomeini toate fortele care erau impotriva Sahului , de la clerici siiti la miscari marxist-leniniste. Apoi, Khomeini a reusit sa mentina acesta coalitie care s-a format impotriva Sahului si a reusit sa aibe si sustinerea clasei de mijloc a negustorilor datorita valorilor islamice pe care le promova dar si notiunii de propietate private. Clasa de mijloc vazandu-l ca un nationalist care vrea sa puna capat dictaturii regale si a influentei straine in Iran. Cei din zona urbana industrializata il sustineau pentru justitia sociala pe care o promitea, care nu se putea realiza decat prin transferul de putere. Cei din zona rurala il sustineau pentru a putea realiza infrastructura din aceste zone si a primi teren arabil. Insa, Khomeini a tacut asupra unor subiecte cum ar fi democratia, statutul femeii si rolul clericilor in Iranul Islamic.

Pe site-ul sau, opozantul Mousavi solicita eliberarea tuturor detinutilor politici, schimbarea legii electorale si respectarea Constitutiei privind libertatea de exprimare si a presei. Pe scurt, vrea sa reformeze sistemul, nu sa-l schimbe. In Constitutia iraniana exista o modalitate de a schimba Liderul Suprem. Cei 86 de membrii ai Adunarii Expertilor au autoritatea de a-l demite. Adunarea este prezidata de Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, cel care l-a sustinut pe Mousavi la alegerile prezidentiale si care a acuzat public abuzurile asupra celor care au participat la protestele de dupa alegerile prezidentiale.

Blackwater Worldwide

Blackwater Worldwide este o companie militara privata fondata in SUA de catre Eric Prince si Al Clark. Cu sediul central, in Carolina de Nord, Blackwater detine o baza de antrenare, in care poate pregati peste 40.000 de persoane pe an privind operatiuni militare ofensive si defensive.

Blackwater Worldwide joaca insa, un rol substantial in razboiul din Irak ca si partener al Guvernului SUA. Incepand din anul 2003, Blackwater Worldwide asigura protectia oficialilor americani si straini in anumite zone de conflict, avand un contract de 1 miliard de dolari pe 5 ani.
Insa, lucrurile nu se opresc aici. Acuzatiile privind participarea sa in activitatile CIA au crescut recent, activitati clandestine impotriva persoanelor considerate insurgenti in Irak si Afganistan dar si transportul detinutilor. Raidurile impotriva suspectilor insurgenti au aparut in special intre 2004 si 2006 cu personalul Blackwater Worldwide. Foarte multi fosti angajati ai Blackwater Worldwide declara ca astfel de operatiuni au devenit o rutina astfel incat liniile care despart CIA si Blackwater Worldwide erau aproape inexistente. In loc sa ofere doar securitate ofiterilor CIA, personalul Blackwater participa la misiuni de capturare si ucidere a militantilor din Irak si Afganistan. Misiunile secrete dezvaluie o relatie mult mai adanca intre CIA si Blackwater, decat au cunostinta oficialii americani.

Purtatorii de cuvant atat ai CIA, cat si cei ai Blackwater au negat existenta unor astfel de operatiuni. Rolul companiei Blackwater in operatiuni secrete naste preocupari privind extinderea la care au ajuns companiile de securitate privata. Blackwater cunoscuti si ca Xe Services a infruntat multe critici despre modul cum opereaza in Irak pierzand de altfel, contractul de a asigura securitatea Ambasadei SUA din Baghdad dupa ce in 2007 in urma unei confruntari 17 civili irkieni si-au pierdut viata. Legaturile Blackwater cu CIA aparute recent, incapand cu dezvaluirile din New York Times care dezvaluie faptul ca agentia a angajat Blackwater intr-o operatiune de a asasina lideri ai Al Qaeda si in a-i asista in operatiuni din Afganistan si Pakistan. In primavara lui 2002, Erik Prince, fondatorul Blackwater, s-a oferit sa asigure protectie ofiterilor CIA cazati la Ariana Hotel din Kabul, dupa care lucrurile au avansat. Lucru similar s-a intamplat si in Irak cand Blackwater asigura protectie ofiterilor CIA, ceea ce inseamna ca ii insoteau chiar si in operatiunile lor defensive. Fosti oficiali CIA declara ca persoanlul Blackwater asigura doar securitatea perimetrului in cadrul operatiunilor CIA, doar ca in haosul operatiunilor rolul Blackwater, CIA si al personalului militar se intersecta. Trebuie sa precizez ca personalul Blackwater este format si din fosti soldati ai Navy Seals sau Delta Force.

Noile implicari in Irak a companiei Blackwater vin intr-o perioada in care Comisia de Informatii din SUA investigheaza rolul Blackwater in programul CIA de asasinare a liderilor Al Qaeda, dar si folosirea de arme automate M-4 cu amortizoare fara aprobare.
Cu toate acestea, CIA neaga orice implicare a personalului Blackwater in operatiuni ofernsive sau al transportului de tip “rendition” a detinutilor teroristi.

Viata americana a lui Sarah Pallin

Fosta candidata la functia de vicepresedinte al SUA mai are inca multe de spus in afara de haine, sarcina si problemele sale cu Johb McCain din campanie, inclusiv o noua lege. Totul in noua sa carte carte care a aparut zilele acestea.

Islamismul radical in Kenya

O linie care marcheaza granita cu Kenya este singurul lucru care desparte Kenya, una dintre tarile cele mai apropriate de Occident din Africa, de Shabab, un grup islamist care controleaza o mare parte din sudul Somaliei. In multe locuri aceasta granita oficiala internationala intre Kenya si Somalia este neprotejata. Spre exemplu, in oraselul Hulugho exista doar un simplu steag al Kenyei. Kenya este vazuta ca un stat impotriva extremismului islamist care a luat amploare in Africa. Dar motivul temerilor il reprezinta infiltrarea in Kenya a organizatiei Shabab si al aliatilor straini jihadisti cu scopul de a ataca miile de strani care traiesc in acest stat, la fel cum a procedat Al Qaeda in 1998.

Luna trecuta, expertii occidentali in antiterorism din Kenya au trimis mesaje care avertizau strainii sa stea departe de centrele comerciale din Nairobi, capitala Kenyei , din cauza unor posibile atacuri sinucigase ale Shabab. Shabab a penetrat deja taberele de refugiati din Kenya recrutand zeci de tineri carora le-au promis cate 300$ fiecare. Acum 2 saptamani la unul din punctele de trecere a frontierei un grup de luptatori Shabab inarmati au intrat intr-o scoala dintr-o localitate de la marginea frontierei amenintand copii ca vor fi omorati daca nu se vor alatura lor. Apoi, intr-o sambata s-a intamplat din nou: somalezi inarmati, cel mai probabil din gruparea Shabab au atacat organizatiile umanitare si au rapit 3 lucratori straini sintr-un oras aflat la frontiera Kenyei.

Consultantii americani si britanici colaboreaza strans cu echipele antiterorism din Kenya, dar zona de-a lungul granitei cu Somalia, este cunoscuta a fi o gaura larg deschisa. Razboiul care se desfasoara in tara vecina, intre gruvernul tranzitional somalez si Shabab, devine un razboi tot mai apropriat, cu arme si bani americani care sustin guvernul somalez si jihadisti arabi si pakistanezi cu legaturi cu Al Qaeda care lupta pentru Shabab. La sfarsitul lunii iunie oficialii americani au recunoscut ca au livrat 40 de tone de arme guvernului somalez, fapt care a amplificat sentimentele anti-americane. Fortele kenyene inzestrate cu arme americane patruleaza de-a lungul frontierei dar nu pot asigura cei peste 500 de km de-a lungul frontierei, mai ales ca teroristii intra si cu ajutorul politiei corupte. Transparency International a plasat Kenya pe primul loc ca cea mai corupta tara din estul Africii. Care e cea mai corupta institutie din regiune? Politia din Kenya.

Inca de cand Al Qaeda a provocat atentate asupra Ambasadelor din Kenya si Tanzania in 1998, ucigand 200 de persoane si ranind alte cateva mii, expertii americani in contraterorism monitorizeaza atent situatia din Africa de Est. Dar in zonele de-a lungul granitei dintre Kenya si Somalia, se pare ca un curent antiamerican este raspandit deja, cu toate ca guvernul maerican cheltuiteste milioane de dolari in aceasta zona.

Sef nou la NATO

In prima zi la locul de munca, noul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a solicitat ca Uniunea Europeana sa depuna mai multe eforturi in razboiul din Afganistan pentru ca Statele Unite sa nu se simta singuri in acest razboi. Anders Fogh Rasmussen, in varsta de 56 de ani, a fost prim ministru al Danemarcei in perioada 2001-2009 si vine la conducerea Aliantei intr-un moment crucial, in contextul razboiului din Afganistan, care se dovedeste a fi foarte lung si costisitor, si a dezbaterilor cu privire la includerea mai multor state foste sovietice. Predecesorul Jaap de Hoop Scheffer, care a parasit conducerea NATO saptamana trecuta, a avertizat in repetate randuri ca razboiul din Afganistan reprezinta un test crucial pentru puterea si relevanta Aliantei vechi de 60 de ani.

Noul Tibet al Chinei

Dupa ce a mustrat Occidentul si SUA pentru implicarea in politica interna a Iranului, China va fi in defensiva dupa revoltele din Urumqi capitala regiunii Xinjiang. Presa chineza a specificat ca exista in acest moment 140 de morti si peste 1000 de arestari. Aproximativ 10.000 de etnici han, înarmaţi cu bâte, lopeţi şi cuţite, au împânzit străzile din Urumqi, îndreptându-se spre cartierele locuite de uiguri. Politia a reactionat violent sustinand ca revoltele au fost provocate de forte extremiste din afara si masurile luate au fost necesare pentru ca situatia sa fie sub control. Avand in vedere ca populatia regiunii este de aproximativ 20 de milioane, aproape 1.5% din populatia Chinei, multi se intreaba de ce China a raspuns atat de violent.

Instabilitatea in regiune nu este ceva nou pentru China. In spatele stralucitorului Shangai si magnificului Beijing exista o mare dezordine. Taiwan, pe care China il considera ca fiind teritoriul sau, ramane in continuare recalcitrant fata de China. Populatia din Honk Kong vrea garantii ca China nu va inlatura drepturile de care s-au bucurat sub controlul britanic. Iar traditionalii tibetani se tem de o acaparare politica si religioasa de catre etnicii majoritari Han, care vor autonomie culturala si administrativa. Cateodata liderii protestelor sunt facuti disparuti sau sunt platiti pentru a le inchide gura; sau cateodata li se da ceea ce cer. Aceste lucruri de cele mai multe ori se fac in liniste, de aceea revoltele dispar subit. Protestele din Urumqi vor fi intr-un final inabusite, iar liderii lor inderpartati in mod violent. Dar dupa cum ne spune istoria Partidului Comunist Chinez, atunci cand legimitatea regimului politic este amenintata, liderii partdului vor lua masuri drastice. Presedintele Chinei , Hu Jintao, ii considera pe protestatari ca fiind “inamici ai statului”.

Este important sa ne amintim ca populatia Chinei nu este deacord cu agnda separatista din Tibet, Xinjiang, sau Taiwan. Ei prefera sa vada o China puternica si unita la ceea ce a fost odata. Concluzia liderilor chinezi este clara: incercarea lui Gorbaciov de a fi rezonabil a dus la caderea URSS. Actuala generatie de lideri chinezi este hotarata sa nu faca aceleasi greseli. Acest lucru inseamna nici un fel compromis.

Lovitura militara in Honduras

Vechii demoni care au oferit Americii Latine o istorie politica tragica sunt adormiti dar nici decum morti. Duminica, presedintele statului Honduras, Manuel Zelaya a fost dat jos din functia de presedinte de catre fortele armate prin ceea ce s-ar putea numi o lovitura militara. Greseala fatala a lui Zelaya a fost organizarea unui referendum. Constitutia Honduras-ului interzice organizarea de referendumuri care poate modifica prerogativele prezidentiale. Cum era de asteptat, ideea sa a fost intampinata de rezistenta din partea Congresului (toate partidele),a presei, a oamenilor de afaceri, a autoritatilor electorale si, crucial, din partea Curtii Supreme.

Saptamana trecuta, cand Zelaya a ordonat fortelor armate sa distribuie un material electoral pe care l-a numit “opinion poll”, lucru care a fost refuzat de comandatul fortelor armate, acesta fiind ulterior demis (a fost reinstalat de Curtea Suprema). Zelaya a introdus o ratiune ideologica pentru ambitia sa: crearea unei democratii participative in Honduras si eliminarea oligarhilor. Insa, nu a fost nimic ideologic in planul lui Zelaya. Nu s-a obosit sa explice ce fel de constitutie ar vrea, in afara de faptul ca acesta ii permitea sa fie reales.

Acum a venit si raspunsul armatei: un referendum ilegal a intalnit o interventie militara ilegala, cu intentia de a proteja Constitutia, in timp ce opozantii civili jubileaza. Practic, asistam in Honduras la rolul armatei in pastrarea democratiei si rolul de arbitru in rezolvarea conflictelor politice, totul insemnand un pas inapoi in aceasta regiune. De aceea, Zelaya trebuie sa fie reinstalat ca presedinte legitim in Honduras. Guvernul SUA care exercita o mare influenta in Honduras a condamnat aceasta actiune. Daca Zelaya a incercat sa submineze Constitutia Honduras-ului atunci sa fie aplicata legea, la fel si pentru organizatorii acestui puci.

Nori negrii se aseaza din nou asupa Americii Centrale iar Statele Unite ar face bine sa acorde atentie acestui lucru. Criza actuala din Honduras, problemele guvernamentale din Guatemala si distrugerea democratiei in Nicaragua formeaza un trend periculos.

Where is my vote?!

De ce atatea amenintari? Mai bine am intreba China

Ieri a avut loc la Seul o intalnire intre presedintele Barack Obama si presedintele sud coreean Lee Myung-bak. Cum era de asteptat pe agenda celor doi s-a aflat programul nuclear al Coreei de Nord. Sa o spunem sincer. Nu stim exact de ce Coreea de Nord a decis sa testeze o arma nucleara , de ce a declarat dintr-o data nul armistitiul din 1953 sau de ce a testat mai multe rachete si se pregateste sa testeze altele. Motivul ar putea fi nemultumirea nord coreenilor de stadiul negocierilor cu Washington si faptul ca isi doresc mai multe concesiuni sau mai multa atentie. S-ar putea sa fie si faptul ca regimul, care numai este capabil sa furnizeze alimente sau electricitate propriului popor, a vrut sa isi consolideze puterea. Personal am un alt scenariu: poate ca, Coreea de Nord a declansat retorica razboiului pentru ca asa vrea China.

China este in momentul de fata singurul stat care exercita o influenta asupra Coreei de Nord. Nu numai ca este singura tara care mentine frecvente relatii diplomatice si contacte de securitate cu Coreea de Nord dar China ar putea inlatura chiar maine regimul de la Phenian daca ar dori. China ar putea taia resursele petroliere ale Coreei de Nord. China ar putea deschide granitele: o mare parte a populatiei ar pleca si regimul ar pica asa cum s-a intamplat in Germania de Est acum 20 de ani. Ca sa o spunem mai simplu, China are mai multa influenta asupra regimului nord coreean decat toti membrii Consiliului ONU la un loc, dar nu o foloseste pentru a opri
programul nuclear al Phenianului.

Motivul ar putea fi ambitia Chinei de a devansa puterea SUA in Asia de Est. Argumentele? Uitati-va la banii pe care i-a consumat China pentru fortele navale, care acum includ cel putin 70 de submarine din care se crede ca 10 ar fi nucleare; la care se adauga rachete balistice anti-nava care sunt capabile sa distruga chiar port-avioanele americane. China stie ca tot restul Asiei urmareste reactia Administratiei Obama. Iar daca administratia Obama nu va veni cu o solutie pentru a opri programul nuclear nord coreean ce concluzii va trage Coreea de Sud? Si sa numai vorbim de Japonia. Sau Taiwan. Ar putea concluziona ca umbrela de securitate a SUA numai este asa de mare si de puternica? Ar putea ei concluziona ca ar fi mai bine sub protectia Chinei?

In ciuda riscurilor, exista numeroase motive pentru care China sa-l mentina pe Kim Jong II. Permitand Coreei de Nord sa testeze tot felul de rachete, China poate monitoriza reactia presedintelui Obama la o amenintare militara, fara ca ei sa aiba o implicare si fara a risca sanctiuni internationale. China ar putea pune capat la toate acestea. Daca nu au facut-o pana acum, inseamna ca exista un motiv.

Armenia din Liban

Aparatul politic libanez este un model de disciplina. O zona vasta de servicii sociale reprezinta practic un stat intr-un stat. Dusmanii ii acuza de a fi marionete ai Siriei si Iranului. Acestia sunt Crestinii Armeni din Liban una dintre cele mai putin intelese comunitati din Orientul Mijlociu. Si daca acest grup militant shiit par a fi apropriati de Hezbollah, nu reprezinta o coincidenta. Luna trecuta principalul bloc politic armen a decis sa sustina alianta Hezbollah in alegerile parlamentare din Liban care vor avea loc pe 7 iunie Din cauza rolului crucial pe care il reprezinta (un adevarat swing vote cum spun americanii), armenii ar putea decide cine va castiga si cine va pierde in ceea se poate descrie ca o lupta intre Iran, finantatorul Hezbollah, si Ociident si SUA. Acest fapt a atras o atentie deosebita asupra armenilor, un grup etnic distinct care este imprastiat in regiune in acelasi mod cum au fost evreii odinioara. In Liiban acestia au propriile scoli, spitale si ziare, vorbind propria lor limba. Principalul lor partid politic Thasnaq opereaza in 35 de tari si au un comitet mondial care se intalneste o data la 4 ani. Memoria colectiva a genocidului realizat de catre Turcia intre 1915 si 1918 ii ajuta in pastrarea unei identitati solide.

Insa, dusmanii sai politici ii acuza ca stau alaturi de Hezbollah penru a proteja populatia armena din Siria si Iran. Dar, liderii politici armeni declara ca sunt total independenti si ca nu au nici o simpatie ideologica pentru nici unul dintre principalele partide politice din Liban. In schimb, sustin ca vor vota din motive locale si pragmatice: li se ofera un control mai mare asupra locurilor din Parlament in districtele dominant armene. Oficial partidul se declara socialist, insa singurul sau crez este supravietuirea.

In Liban, armenii au un mixt ciudat de libertate si insecuritate, permitandu-le sa practice religia si cultura lor, dar limitandu-i in a se asimila in cultura generala. In Statele Unite armenii se casatoresc deseori cu persoane din afara comunitatii lor si rareori vorbesc limba lor proprie; in Liban, in schimb, ei sunt mult mai conservatori. Cartierul Bourj Hamond din Beirut este un fel de Armenia in miniatura, cu magazine avand inscriptii armene si cu case si restaurante specifice culturii armene. Majoritatea activistilor din partidul Tashnaq se regasesc aici purtand haine cu semne distincte: un stilou, o lopata si un pumnal reprezentand ideologia, munca si lupta.

Mentinerea independentei acestei comunitati armene a avut nevoie de o adevarata abilitate politica. In timpul razboiului civil, cartierul Bourj Hamond a fost prins d.p.d.v. geografic intre zonele crestine si cele palestiniene iar liderii lor au trebuit sa faca eforturi mari pentru a evita in a deveni o tinta pentru una dintre cele doua parti. Recent, aceasta neutralitate a fost mai dificil in a mai ficonservata. Partidul Thasnaq este demult un aliat al Siriei, din cauza fostei dominatii militare siriene in Liban. Puternica comunitate armena care reprezinta 160.000 de votanti reprezinta cel mai unificat grup dar modul in care aceasta comunitate va putea influenta politica din Liban il vom vedea in curand.

Miting al partidului armen Tashnaq